Semnează pentru construirea căminelor și a locuințelor sociale în România.
Europarlamentar independent, verde, din Sibiu. Află mai multe aici.
Ca europarlamentar independent, susțin construirea locuințelor sociale și a noi cămine, având în vedere criza locuințelor din Europa. Această criză atinge niveluri critice, cu prețuri imobiliare în creștere și o lipsă severă de locuințe la prețuri accesibile. Un număr tot mai mare de persoane se confruntă cu lipsa de adăpost. De exemplu, 1 din 10 indivizi cheltuie mai mult de 60% din venitul disponibil pe chirie, iar 1 din 10 tineri trăiesc într-o lipsă severă de locuințe. În plus, în ultimii 14 ani, prețul chiriilor a crescut cu 35%, iar cel al locuințelor cu 25,5%.
Dat fiind faptul că achiziția locuințelor începe de la 757 euro/mp (Reșița), ajungând până la 2.457 euro/mp (Cluj), iar prețul de construcție al clădirilor rezidențiale noi a crescut cu 80% față de 2015, cetățenii se îndreaptă de cele mai multe ori spre alegerea unei chirii.
România se confruntă în prezent cu o creștere notabilă a prețurilor chiriilor. În Cluj, prețul mediu al unei chirii pentru o garsonieră este de 337 euro, iar pentru un apartament cu două camere, 527 de euro, ceea ce reprezintă o provocare considerabilă pentru mulți dintre locuitorii săi.
Mai mult decât atât, în România sunt cele mai scumpe credite ipotecare din UE, cu o rată medie a dobânzii de 5,3% pe an, în condițiile în care România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește riscul de sărăcie în rândul tinerilor, 24,4% dintre aceștia resimțind povara costurilor de locuire.
Situația locuințelor studențești din România, în special în marile orașe, este critică, doar 29% din studenți locuind la cămin, iar 70,8% dintre universitățile din țară nu acordă subvenție de cazare studenților care nu locuiesc într-un cămin studențesc al instituției. Multe cămine suferă de o întreținere precară, de facilități învechite, de internet încet și nesigur și de spații de studiu, bucătărie și spălătorie inadecvate.
În ciuda acestor provocări, costul vieții în cămine rămâne ridicat în comparație cu calitatea serviciilor oferite, ceea ce adaugă un stres financiar imens studențiilor, 40% dintre aceștia având un job pe timpul studiilor, iar 93% din resursele financiare sunt cheltuite pe condiții de studiu și de trai. Mai mult decât atât, de exemplu, la Cluj, studiază aproximativ 90.000 studenți, existând în medie, 15.000 locuri în căminele studențești, ceea ce determină pe studenți să se îndrepte spre piața imobiliară.
România se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește clădirile neizolate termic, respectiv sărăcia energetică. 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare termică, întrucât majoritatea clădirilor sunt construite înainte de anul 1980. Cetățenii români se confruntă cu venituri mai mici decât media UE, locuind în clădiri vechi și ineficiente energetic, fiind dependenți de combustibili fosili pentru încălzire din acest motiv, astfel că în 2022, 37% dintre gospodării cheltuiau peste 10% din venituri pe facturile de electricitate și încălzire, iar 1 din 5 gospodării cade sub pragul sărăciei energetice după ce plătește facturile la utilități. Din acest motiv, există o ineficiență energetică substanțială, costuri ridicate la facturi, prin urmare și condiții de trai inconfortabile.
Clădirile neizolate termic contribuie de asmenea la creșterea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, subminând eforturile României de a îndeplini obiectivele Uniunii Europene în materie de eficiență energetică și de mediu.
În prezent, România se confruntă cu o provocare semnificativă legată de lipsa locuințelor sociale, care îi lasă pe mulți cetățeni vulnerabili fără acces la locuințe sigure și la prețuri accesibile. Mai mult decât atât, 57,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 ani locuiesc cu părinții, întrucât nu își permit achiziționarea unei locuințe proprii. În perioada 2014-2021, au fost înregistrate 2981 cereri de locuințe sociale, dintre care doar 163 dintre acestea au fost repartizate.
De exemplu, în Cluj, doar 475 unități locative pot fi alocate ca locuințe sociale, la care se mai adaugă 750 locuințe din vechiul fond de stat, 117 locuințe ANL, și 40 de locuințe care sunt inadecvate locuirii, în zona Pata Rât.
Ce este și mai îngrijorător este faptul că statul nu mai pune accentul pe construcția de locuințe publice, și totuși datele arată că 33,9% dintre tinerii cu vârstele cuprinse între 15 și 29 de ani sunt în risc de sărăcie, iar 24,4% resimt povara costurilor de locuire.
