Program

De ce candidez. Europa până la capăt

Programul meu de candidatură se bazează pe experiența mea directă în Parlamentul European și pe contactul cu oamenii, la Bruxelles sau acasă.

Am decis să candidez pentru că în cei aproape 12 ani de când lucrez la Parlamentul European, am văzut România rău reprezentată de politicienii aleși până acum. Ca român, îți dorești ca parlamentarii pe care îi vezi la Bruxelles să te reprezinte cu adevărat, pe tine și țara ta. Dar în loc de diplomați, în tot acest timp am văzut oameni certați cu legea. În loc de limbi străine, am auzit „20-20”. Am fost membri ai Uniunii, și totuși am fost outsideri, pentru că europarlamentarii români nu au fost nici interesați, nici capabili să facă România să conteze în acest înalt for european.

În aceste vremuri în care euroscepticismul crește în jurul nostru, este vremea să o spunem răspicat: Europa este bună pentru noi, însă România nu a ajuns încă unde ar trebui să fie. Vrem să o ducem la fel de bine ca orice cetățean al țărilor vestice, iar legile noastre să fie echitabile și aplicate corect. „Europa până la capăt” înseamnă ca România să ajungă cu adevărat ceea ce ne dorim: un loc al al prosperității pentru toți și al legii.

Pentru asta, am trei soluții: respectarea drepturilor europene ale cetățenilor români, bani europeni pentru România și securitate a granițelor și a mediului.

Timpul nu ne mai permite să facem încercări. Europa anilor 2019-2024 va fi locul unor încercări importante, la a căror rezolvare USR va fi chemat să contribuie. Este momentul celor pregătiți și potriviți să ducă România mai departe. Pentru USR, este timpul unității, al competenței și al curajului.

#EuropaMerită și #RomâniaMerită. Vă invit să mergem pe acest drum împreună.

I. Europa în care intrăm

În Europa de azi există o cerere de viziune, de competență și de leadership. Iar România trebuie să furnizeze, prin USR, leadership și competență europeană. USR intră pe o scenă europeană dominată de încercări importante:

Diviziune internă, reprezentată, pe de o parte, de state ieșite de pe orbita eurocentrică, care promovează noi tipuri de populism, iar pe de alta, de state care, în urma crizei financiare, au achitat nota de plată, iar acum nu mai vor să susțină financiar țări în care corupția face să se scurgă în buzunare private banii contribuabilului lor.

O creștere a tendințelor protecționismului, prin care state membre doresc să recâștige puteri demult delegate nivelului european. Acest protecționism se manifestă inclusiv prin piedici resimțite de muncitori și oameni de afaceri români, ce s-au angajat să concureze liber pe piața unică.

Două mari crize, cea financiară declanșată în 2008 și cea a migrației, al cărei vârf a fost în 2015, au busculat serios proiectul european. Pendulul politic european a mers mult înspre dreapta extremă, iar în unele țări profund afectate economic, înspre o stângă populistă.

Acestor două crize li se adaugă una normativă: criza statului de drept. Statul de drept este singura piedică ce stă în calea impunității politicienilor, care încearcă limitele democrației în multe țări europene, în special din Est.

Efectele psihologice ale acestor crize încă determină alegeri, fac și desfac guverne, creează și desființează partide.

Dacă anul acesta Europa a înregistrat pentru prima dată valori pozitive și o încredere ce amintesc de anii 2000, această încredere nu este uniformă. Abia 4% din greci privesc astăzi viitorul cu încredere, diferit față de mai mult de 80% din olandezi.

Europa trebuie să se consolideze în ochii propriilor ei cetățeni pentru a avea viitor.

II. Viziune: Europa solidă și unită. România europeană

Nu mergem la Bruxelles doar pentru a reprezenta România. Mergem la Bruxelles pentru a construi Europa de mâine, o Europă solidă, unită, care se poate apăra nu doar în caz de conflict, ci și de dezastre naturale.

Pentru a fi parte integrantă a acestei viziuni, România trebuie să străbată drumul în Europa până la capăt. Nu ne mai putem permite jumătăți de măsură, fonduri europene neabsorbite, drepturi europene nerecunoscute sau nerespectate pentru cetățenii români. Românii, ca și bulgarii, polonezii și cehii, trebuie să simtă mândria de a spune “sunt cetățean al Uniunii Europene”. Doar acest sentiment unic de apartenență poate ține împreună pe termen lung această extraordinară construcție care este Uniunea Europeană.

Nu vă vorbesc ca un european cu ochelari roz, ci ca un pragmatic al unui viitor complicat. Dacă este să dau un nume acestei viziuni, ar fi acela al unei Europe mari, acolo unde problemele sunt mari și mici acolo unde ele sunt mici. Este ceea ce Jean Claude Juncker numea A Europe big on big things, small on small things.

Aceasta este esența federalismului și așa respecți cu adevărat cetățeanul, acordându-i încredere în decizii și nu impunând mereu noi și noi reglementări.

III. Program politic de priorități și măsuri

Atunci când vorbești cu oamenii despre ce intenționezi să faci ca viitor europarlamentar, te întâlnești cu solicitări precum „vreau drum la mine în sat” sau „vreau un spital nou”. De aceea, este necesar să spunem deschis ce poate și ce nu poate face un europarlamentar.

Europarlamentarul nu poate construi spitale, drumuri și centre de plasament. Poate însă intermedia, găsi informați potrivită și pune oameni împreună pentru proiecte mari ce implică instituții publice și private.

Europarlamentarul nu are dreptul la inițiativă legislativă pe care îl are parlamentarul național, deci nu poate propune regulamente și directive. Asta nu înseamnă însă că nu are o influență importantă, însă ea derivă din influența formală și informală pe care parlamentarul o poate exersa în rândul colegilor săi și în cadrul celorlalte instituții co-legislatoare. Un parlamentar performant poate însă deveni raportor pe subiecte importante (copyright, buget, apărare, Articol 7) și din acea poziție centrală poate determina în mare măsură cursul actului legislativ, el având avantajul draftului.

Europarlamentarul depune însă amendamente la proiecte legislative și poate chiar crea programe noi: prin amendamente bugetare, care pot da naștere la proiecte preliminare.

Principala valoare a parlamentarului european se regăsește nu în numărul de discursuri și în cantitatea de amendamente depuse, ci în puterea informală, în respectul și aprecierea celorlalți colegi europeni, a instituțiilor implicate în legiferare.

Afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români

Subiectul central al candidaturii mele este afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români, subiecți ai unor drepturi speciale și unice ce provin din apartenența României la Uniunea Europeană. Consider acest punct ca esențial, pentru că Europa este câștigată atunci când omul simte pe pielea lui binefacerile ei și pierdută atunci când realitatea nu o arată.

Transportatori români pe piețe europene. Problemele cu care se confruntă transportatorii români pe piața europeană au început odată cu fenomenul de export de servicii de transport din partea transportatorilor din țările din est, în sensul că au început să își desfășoare activitatea în vest, acolo unde există o piață mai atrăgătoare comparativ cu piețele naționale ale țărilor din est. Transportatorii din vest au reacționat diferit, unii au profitat de legislația din țările est-europene pentru a-și deschide acolo filiale sau uneori companii de tip cutie poștală pentru a plăti taxe mai mici decât în țările de origine, alții au cerut guvernelor din țările respective, prin asociațiile și organizațiile lor, măsuri împotriva companiilor din est.

Tinerii, categorii defavorizate, sportivi cu handicap. Politica europeană în domeniul tinerilor este deosebit de importantă. Anul acesta, Eurobarometrul a indicat pentru prima oară o ieșire din criza economică declanșată în 2008. Cifrele nu doar în termenii creșterii economice, dar și în termenii ocupării forței de muncă ne arată din nou la un nivel comparabil cu 2007 și 2008.

Acest rezultat nu este însă omogen. Tinerii, mai mult ca orice categorie socială și de vârstă nu sunt însă ieșiți din criză. Tinerii continuă să aibă în continuare cele mai mari rate ale șomajului, cele mai grele posibilități de intrare pe piața muncii și cele mai mari perioade de pre-muncă, trecând dintr-un stagiu de practică neplătit în altul.

Alături de tineri, alte categorii sociale sunt dezavantajate pe piața muncii sau în exercitarea unor meserii sau activități extra-profesionale. Un exemplu particular care mă preocupă este cel al sportului cu handicap, o activitate incipientă și insuficient răspândită în România și care nu beneficiază de sprijinul, nici de egalitatea de șanse promovate în alte state europene.

Alimente de calitate inferioară. Drepturile consumatorului român. În urmă cu câțiva ani, discuțiile despre alimente de calitate mai slabă pe piețele din Est decât pe cele din Vest păreau o teorie a conspirației menită să alimenteze euroscepticismul. A urmat însă o investigație a Comisiei, care a confirmat aceste zvonuri. Aceasta a dus, în România, la o prăbușire a încrederii în Uniunea Europeană în anii următori. Așa ceva nu mai putem lăsa să se întâmple. Cetățenii europeni trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și de marfă de aceeași calitate, pentru că este vorba în primul rând de încredere. Atunci când cetățenii simt că beneficiază de drepturi egale, sentimentul apartenenței crește.

Bani europeni pentru România

Bani pentru transporturi

Problemele României în ceea ce privește sectorul transporturilor sunt bine-cunoscute, și cetățenii noștri le resimt în fiecare zi. Transportul este totodată una din principalele activități și motoare economice ale unei tari. În ciuda acestui fapt avem din ce în ce mai putini oameni competenți în acest domeniu (și care să și ocupe funcțiile necesare). Reprezentarea și participarea noastră la Bruxelles în domeniul transporturilor este pe măsura situației de acasă, de aceea România contează prea puțin în acest sector din toate punctele de vedere.
Ca viitor eurodeputat, doresc să contribui la crearea și/sau dezvoltarea unui set de politici și măsuri financiare europene care să îmbunătățească situația din acest sector, atât la nivel european cât și la nivel național, și care să vină în completarea politicilor naționale și regionale/locale, care au rolul principal, conform principiului subsidiarității.

Eficientizarea atragerii și absorbției de fonduri europene

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a devenit beneficiar net al fondurilor europene puse la dispoziția statelor membre. Aproximativ 42,2 miliarde de euro este suma alocată României, pentru cele două perioade de programare (2007-2013 și 2014-2020), aferente doar pentru politica de coeziune. La aceasta se mai adaugă alte finanțări, printre care cea mai importantă este cea pentru politica agricolă comună.

Însă alocarea banilor pe hârtie este doar un prim pas. Aceștia mai trebuie și cheltuiți. Dar nu oricum (e cunoscut cazul POSDRU pentru perioada 2007-2013), ci aducând plus valoare. Degeaba ai planuri, strategii, proiecte, dacă în urma cheltuirii acestor miliarde România nu își atinge țintele la care s-a angajat, și nici nu face progrese pe partea de dezvoltare a infrastructurii, dezvoltare economică sau a resurselor umane.

Securitate, securitatea mediului

Securitate pentru România – o viziune comprehensivă. Statele Unite al Americii sunt partenerul cheie care a demonstrat, prin implicare directă și capacitare de resurse, contribuția directă la garantarea securității și a apărării României. Deși politica externă a unor state aliate este controversată, în această regiune a lumii România are nevoie de parteneri puternici și de garanții ferme pentru a-și urma idealurile naționale democratice și economice. Este simplu să ne imaginăm cât de vulnerabilă ar fi țara noastră în lipsa apartenenței la NATO, UE sau fără a fi partener strategic al SUA. Nu sunt departe acele vremuri când românii aplicau pentru vize sau plăteau o mulțime de taxe vamale pentru a importa bunuri din Comunitatea Europeană. Astăzi, cred că este mai mult decât necesar să păstrăm ceea ce am câștigat prin efortul nostru comun și să valorificăm mai mult oportunitățile care ne stau în față.

Cu toate că acțiunile Administrației Trump pot părea uneori ambigue, în spatele acestor demersuri stau numeroase formate de lucru care au rol de reglare a politicilor americane și prin intermediul cărora România a deschis oportunități notabile de cooperare.
Experiența mea de a lucra direct cu reprezentanți ai Congresului American, m-a ajutat să înțeleg care sunt vectorii prin care putem atrage mai multă bunăstare și stabilitate pentru țara noastră. Expertiza acumulată în cadrul Parlamentului European, de-a lungul a 12 ani, dublează această înțelegere de a iniția demersuri complementare UE-SUA pentru România.

Securitatea climatică. Securitatea nu este întreagă însă decât dacă o privim de-a întregul. Securitatea națională, dar și cea europeană, sunt sever afectate grav de instabilitatea climatică. Schimbările climatice și fenomenele extreme ce le însoțesc pot provoca distrugeri incalculabile, care nu se opresc la frontierele naționale. Europa în care intrăm este un actor proactiv, unul care arată leadership în politici climatice, este însă și un actor interesat, având în vedere imensele valuri migratorii înspre ea din partea națiunilor sub-sahariene afectate cel mai grav de clima în schimbare. Uniunea Europeană trebuie să fie și mai accentuat, de aici încolo, un lider mondial în domeniul protecției mediului.

Alegerile nu sunt despre candidați, ci despre oameni și membrii simpli. Acest program este și el rezultatul unei munci de echipă, un efort considerabil pentru care mulțumesc membrilor Team Ștefănuță, numeroșilor membri simpli care mi-au scris ideile lor sau care au răspuns sondajului folosit de candidat, specialiștilor care au contribuit cu expertiza lor. Așa cum niciun om nu e o insulă, nici un candidat nu poate merge singur pe un astfel de drum. Sunt norocos de susținători mai buni ca mine, iar lor le datorez recunoștință.

Au contribuit la această sinteză de program:

Mihai Bărcănescu (Bani pentru transporturi), Dan Bălănescu (Eficientizarea atragerii și absorbției de fonduri europene), Andrei Zisu (Tineri), Geo Ifteni (Drepturile transportatorilor), prof. univ. Dr. Silviu Nate (Securitate), Ioan Bucuraș (Securitatea mediului).

Copyright © 2018 Nicolae Ștefănuță. All Rights Reserved. Web design by Play Solutions