Raport de activitate 2021 - 2022


Dragi prieteni,

Ultimul an ne-a adus la o intersecție periculoasă de evenimente: continuarea pandemiei și, din 24 februarie 2022, invazia ilegală, inumană și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei.

 

Această gravă agresiune a avut drept consecință un război lângă granița României, o criză energetică importantă și o uriașă criză umanitară. Milioane de oameni au fugit din calea războiului și au venit să caute un cămin în Europa, inclusiv în România.

 

Ca europarlamentar al vostru, m-am implicat atât în criza din sănătate, cât și în cele provocate de război. Cu alte cuvinte, am atacat cele două mari probleme esențiale fără de care nu putem merge mai departe. Cum am făcut asta, veți citi în acest raport.

30 Luări de cuvânt în plen
16 Interpelări

SĂNĂTATE ÎNAINTE DE TOATE


În ceea ce privește criza din sănătate, am cerut cu promptitudine ajutor Comisarilor Europeni Stella Kyriakides (Sănătate) și Janez Lenarčič (Gestionarea Crizelor) pentru spitalele din România, care, în multe momente, au fost depășite de numărul mare de bolnavi de COVID-19, mai ales în valul patru al pandemiei.

Ca urmare a acestui apel, multe țări membre UE ne-au trimis medicamente, ventilatoare, concentratoare de oxigen și anticorpi monoclonali.

 

Am fost emoționat să găsesc acasă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Sibiu, anticorpi monoclonali donați de Italia prin acest mecanism. Asta îmi amintește de un adevăr fundamental în politică: dacă vrei ca acțiunea ta globală să se vadă, trebuie să se simtă în local.

 

Cu ocazia unei vizite ofi ciale la Organizația Mondială a Sănătății, la Geneva, am solicitat personal ajutorul șefului OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, întrucât organizația dispunea de echipamente utile în gestionarea pandemiei. În urma acestei cerințe, 200 de concentratoare de oxigen au fost oferite de către OMS și trimise în România.

Pandemia a afectat indirect și bolnavii cronici, printre aceștia cei cu probleme oncologice. În calitate de coordonator al Comisiei pentru Lupta Împotriva Cancerului (BECA), am stabilit contacte europene importante în folosul României.

 

Comisia Europeană a elaborat un set de măsuri cu scopul de a reduce inegalitățile dintre pacienții din țările sărace și cei din țările bogate, cu accent pe screening, medicație și tratamente. Uniunea Europeană investește 4 miliarde de euro pentru a ajuta statele ei să învingă cancerul. Banii vor fi folosiți pentru prevenție, diagnosticare, tratamente și recuperare.

 

Vreau, mai mult ca orice, ca un bolnav din România să ajungă să fi e tratat la fel de bine ca unul din cele mai dezvoltate state europene. Mai avem până acolo, însă cu o ”Uniune a Sănătății”, așa cum ne dorim acum la nivel european, suntem un pic mai aproape de acest vis.

”OMUL CU BANII”


Anul care a trecut a adus și cea mai mare bătălie politică pe care am trăit-o până acum. Este vorba de desemnarea în poziția de Raportor General pentru bugetul Uniunii Europene.

 

De ce vorbesc de o bătălie? Pentru că această poziție este una dintre cele mai râvnite și puternice din cadrul Parlamentului European.

 

Aceasta a însemnat și o competiție feroce, competiție în care au intrat alături de mine politicieni din țări mai mari și mai puternice decât România. Practic, în această cursă mi-am dat examenul privind capacitatea de a forma coaliții, de a negocia și de a convinge prin calitatea muncii și deschiderea la cooperare.

 

Bugetul nu este doar despre cifre seci, despre programe sau rezerve. Bugetul este de fapt diferența dintre vorbe și realitate. Bugetul este realitatea care ne arată cât ne pasă cu adevărat.

 

Spunem că ne dorim o Uniune a sănătății pentru toți cetățenii? Spunem că ne dorim ca mai mulți tineri să aibă ajutor european sau să plătim ca Uniune pentru mai multe burse Erasmus, în cuantum sufi cient pentru fi ecare? Spunem că Europa trebuie să fi e mai verde, mai responsabilă pentru generațiile viitoare? Spunem că trebuie să ne apărăm mai bine pentru apărarea europeană?

 

Ei bine, dacă bugetul Uniunii Europene nu indică asta, toate acestea sunt doar vorbe. Așa că acestea au fost și liniile mele conducătoare, prioritățile mele pentru anul acesta în care sunt raportor privind bugetul.

 

Deja am reușit să obțin o mare victorie: raportul meu privind marile priorități ale Uniunii a trecut cu o super majoritate în plenul Parlamentului European.

O ROMÂNIE MAI VERDE, MAI SĂNĂTOASĂ


În munca mea privind mediul și schimbările climatice, am pornit de la un principiu simplu: trebuie să mă gândesc și la viitorul copiilor noștri, la cel al fi icei mele care este astăzi copil, dar care în 2050 va avea doar 30 ani.

Trebuie să gândim interesul societății noastre nu doar în termeni de bani, de PIB. Trebuie să gândim și în termeni de sănătate, de longevitate, de calitate a vieții oamenilor. Cu cât mediul orașelor noastre este mai poluat, cu cât dezastrele naturale cauzate de schimbările climatice sunt mai puternice, cu cât românii trăiesc în medie cu peste 10 ani mai puțin decât alți europeni, cu atât mediul în care trăim devine mai relevant, mai mult chiar decât banii.

 

Am luptat anul acesta pentru a avea reguli clare europene privind pădurile, pentru a nu mai avea o Românie în care natura este furată ”ca în codru”. Vreau să avem defi niții clare pentru ariile protejate, pentru pădurile virgine și seculare pentru care țara noastră este recunoscută și apreciată peste tot în Europa. Și nu în ultimul rând, lupt ca instituțiile europene să poată pedepsi pe cei care fură și taie pădurile României, prin directiva europeană ce privește crimele de mediu.

 

Dar nu am făcut doar atât. Am luat două mari dosare europene din marele pachet ”Fit for 55”, cel care vrea să aducă ambițiile climatice europene la o realitate până în 2030 și Europa la neutralitate privind gazele de seră până în 2050.

Dosarul mai important a fost cel privind taxarea carbonului la frontieră. Nu este drept ca operatorii economici din Europa să se supună tuturor regulilor de mediu, iar cei din afara Uniunii nu. De aceea este nevoie de o echilibrare, de o taxare la frontieră externă a Uniunii a produselor ce vin din afară și care sunt realizate cu multe emisii de dioxid de carbon.

Un an de maturizare și împlinire


Pentru echipa mea și pentru mine, acest an a fost și unul în care au început să se vadă clar rezultatele bazelor ce le-am pus în primii doi ani de mandat. Am obținut un dosar crucial pentru România, cel al bugetului, ne-am întărit echipa, am devenit mai încrezători în ce facem și mai apreciați, poate, de colegii europeni.

 

Am fost extrem de onorați ca echipă atunci când mai multe publicații europene ne-au clasat în vârful ierarhiilor anuale privind influența și eficiența muncii. Am fost numit ”cel mai activ europarlamentar român în domeniul sănătății” de către Vote Watch Europe împreună cu BCW Brussel şi am fost considerat al 6-lea cel mai activ europarlamentar din toți 705 în clasamentul MEP Influence Index.

 

Dincolo de aceste clasificări însă, suntem noi înșine, eu și echipa, mai încrezători, mai preciși, mai eficienți poate pentru voi, pentru cei care m-ați ales. Dorim în ultimii doi ani de mandat să dăm și mai mult putere muncii pe care o facem în numele vostru și mai dorim ceva!

 

Dorim ca munca pe care o facem aici, în Parlamentul European, să se resimtă tot mai mult în local, în orașele României și mai ales acasă, în orașul meu, Sibiu.

 

Îmi doresc exact asta pentru anul următor: un sentiment pentru cetățenii pe care îi reprezint că îi pot ajuta, că pot face bine pentru comunitățile lor, la ei acasă.

 

Cu prietenie,

 

Nicu Ștefănuță și echipa

24 februarie 2022 a fost și va rămâne în istorie o zi neagră nu doar pentru Ucraina și locuitorii ei, ci și pentru întreaga omenire. Lumea a rămas șocată de agresiunea ilegală și nejustifi cată a Rusiei asupra unui stat pașnic și independent. Pentru prima dată de la adoptare, UE a activat directiva privind Protecția Temporară, care prevede că fi ecare stat membru va asigura refugiaților drepturi minime, precum accesul la adăpost, educație, muncă și servicii medicale.

În calitate de deputat în Parlamentul European și în calitate de raportor general pentru bugetul Uniunii pentru 2023, lupt ca Uniunea Europeană să fi e un sprijin consistent în aceste timpuri tulburi, nesigure și ca gestionarea crizei refugiaților să nu apese excesiv și exclusiv asupra statelor vecine cu Ucraina.

Iată ce demersuri am inițiat, concret, pentru a ajuta Ucraina și refugiații săi:

  • 1.

    La doua zile de la declanșarea războiului, am considerat necesar ca birourile mele europarlamentare din țară să își extindă activitatea acordând sprijin refugiaților și voluntarilor prin colectarea de ajutoare.

  • 2.

    Birourile mele europarlamentare din Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța încă primesc ajutoare pentru refugiații ucraineni din comunitate, dar și pentru persoanele dislocate care sunt încă pe teritoriul Ucrainei sau al Republicii Moldova. Până acum am primit și livrat mai departe mii de ajutoare, de pachete, de medicamente, haine și alte bunuri necesare refugiaților.

  • 3.

    M-am implicat în ajutorul fi nanciar oferit Ucrainei de către Uniunea Europeană și am militat pentru ca Republica Moldova, o țară potențial vulnerabilă la agresiunile Rusiei, să aibă tot sprijinul necesar pentru aderarea la UE. Un ajutor fi nanciar în valoare de 150 milioane de euro a fost votat în 24 martie, în plenul Parlamentului European. Mai mult, am făcut o solicitare în scris Comisiei Europene de a dubla acest ajutor, în fața efortului uriaș al Republicii Moldova de a primi cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor.

  • 4.

    Încă de la începutul războiului, în calitate de Raportor General pentru bugetul UE pentru anul 2023, am luptat pentru ca Uniunea Europeană să activeze toate ajutoarele fi nanciare, umanitare și militare posibile pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru țările UE care se confruntă acum cu valurile de refugiați ucraineni.

  • 5.

    Am solicitat ajutorul Băncii Centrale Europene pentru a permite ucrainenilor schimbul valutar din moneda lor în euro. În urma demersului, Comisia a publicat o recomandare statelor membre care doresc să faciliteze schimbul valutar din hrivna în euro sau alte monede ale statelor membre.

  • 6.

    Am cerut eliminarea taxelor de roaming pentru cetățenii ucraineni printr-o scrisoare semnată de peste 70 de europarlamentari. Cetățenii ucraineni trebuie să poată păstra legătura cu familia din Ucraina, cu bărbații sau frații care au rămas să apere țara. În 11 aprilie, în urma demersului nostru și al Comisiei Europene, 27 de operatori de telecomunicații au scris o declarație comună care permite roamingul gratuit și apelurile internaționale între UE și Ucraina.

  • 7.

    Am cerut Premierului, Ministrului Finanțelor și Ministrului Fondurilor Europene să ajute fi nanciar ONG-urile românești implicate în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Demersul a avut deja rezultate. Am primit indicația din partea Guvernului României conform căreia se vor modifi ca acte normative pentru a ajuta ONG-urile. În 21 aprilie 2022, Guvernul a modifi cat actele normative pentru a permite decontarea ajutorului dat de asociații și fundații, prin modifi carea Hotărârii Guvernului nr. 315/2022 dar și a OUG nr. 15/2022, unde acum se regăsesc și unitățile de cazare afl ate în gestiunea unor asociații sau fundații.

  • 8.

    Am cerut întărirea sancțiunilor împotriva regimului de la Kremlin. Am solicitat un embargo comercial complet asupra Rusiei, inclusiv asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz. UE a adoptat cinci pachete de sancțiuni ca răspuns la atacul militar fără precedent și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, menite să reducă capacitatea Kremlinului de a fi nanța războiul și să impună costuri economice și politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie.

  • 9.

    Comunitatea de români din regiunea Transcarpatia, Ucraina, se confruntă cu numeroase provocări, în special în contextul războiului din țara noastră vecină. În calitate de eurodeputat preocupat de protejarea drepturilor și intereselor românilor de pretutindeni, am inițiat demersuri pe lângă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

  • 10.

    Am cerut sprijinul fi nanciar și material al autorităților din România pentru comunitățile românești din raionul Tyachiv, Regiunea Transcarpatia, în procesul de găzduire a celor peste 120.000 de refugiați interni. Această solicitare a primit un răspuns favorabil, fi ind inclusă în lista de proiecte aprobate de Departamentul pentru românii de pretutindeni.

  • 11.

    Am solicitat ajutorul Guvernului în fi nalizarea lucrărilor de renovare a Liceului „Mihai Eminescu”, extrem de important pentru cei 60 de elevi români din regiune, dar și pentru promovarea identității etnice, culturale și lingvistice a românilor din Ucraina. Această cerere este, în prezent, în analiza Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

 

COMISIA PENTRU BUGETE


Cel de-al treilea an de mandat în Comisia pentru bugete ne-a adus aminte din nou că niciodată nu ești prea pregătit pentru ceea ce urmează să vină. Consecințele pandemiei, cumulate cu un război la graniță, cer soluții fi nanciare urgente.

 

Multe dintre soluțiile necesare la problemele pe care cetățenii le au se fac cu bani, însă ce te faci când banii sunt limitați? Aici este toată dilema și scopul Comisiei pentru bugete din Parlament European: să scoată bani din piatră seacă.

Împreună am reușit în anii pandemiei și tot împreună vom reuși să găsim soluții pentru crizele și nevoile actuale. Prin bugetul UE nu doar că răspundem nevoilor actuale, ci ne protejăm democrația și traiul european.

 

În anul 2021 am avut responsabilitatea să negociez din partea grupului politic Renew Europe bugetul Uniunii pentru anul 2022.

 

După un an de negocieri cu toate celelalte grupuri politice, dar și cu Comisia și Consiliul, după negocieri blocate, am reușit să obținem mai mulți bani pentru prioritățile importante de atunci: bani pentru sănătate, bani pentru mediu, stat de drept și Parchetul European, ajutorarea refugiaților afgani, bani pentru vaccinarea în țările subdezvoltate.

 

Cu doar câteva minute rămase până la termenul limită pentru a ajunge la un acord, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un consens pentru bugetul anului 2022. Acordul implică o creștere semnifi cativă a resurselor fi nanciare, cu 440 milioane de euro mai mult decât proiectul de buget inițial. Mai exact:

SĂNĂTATE


mai mult cu 125 milioane de euro în plus pentru COVAX (vaccinuri pentru țările subdezvoltate) + 1,3 miliarde de euro din bugetul 2021 mai mult cu 51 milioane de euro pentru programul pe sănătate al UE - (EU4Health) 75 milioane de euro suplimentar pentru clusterul de sănătate Orizont Europa (Horizon Europe), care va contribui la fi nanțarea HERA - Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară.

STATUL DE DREPT


Mai mult cu 12 milioane de euro pentru Parchetul European condus de Laura Codruța Koveși (EPPO), bani care îi servesc pentru a avea mai mult personal ce poate investiga cele peste 500 de cazuri deschise până acum, ce pot aduce înapoi Uniunii venituri de peste 5,4 miliarde de euro.

TINERET


mai mult cu 35 milioane de euro pentru bugetul programului Erasmus+. Numărul de studenți care vor benefi cia de burse pentru a studia în străinătate în 2022 va crește cu 8000.

MEDIU


Mai mult cu 47,5 milioane de euro pentru LIFE, instrumentul fi nanciar al UE care fi nanțează acțiunile pentru mediu și climă. Europa trebuie să conducă tranziția ecologică.

După cum am menționat și în introducere, la începutul anului 2022, am fost numit Raportorul General al Parlamentului European pentru bugetul anului 2023, o responsabilitate uriașă. Sunt al doilea român din istoria Parlamentului European care ocupă acest rol. Este vorba de întreg bugetul Uniunii pentru anul 2023, în jur de 170 de miliarde de euro care trebuie foarte atent gestionați. Dacă luăm în seamă și banii din Next Generation EU, vorbim de un buget de aproximativ 300 de miliarde de euro pentru 2023.

Negocierea bugetului pentru anul 2023 înseamnă un an întreg de negocieri cu celelalte grupuri politice, agenții europene, cu Comisia, cu Consiliul și cu ambasadorii diferitelor state membre. Am responsabilitatea de a mă asigura că banii sunt sufi cienți și vor merge acolo unde sunt cele mai importante nevoi.

În timp ce sperăm să ne îndepărtăm de pandemie, rămân în spate consecințele economice, pentru sănătate, energie, agricultură.

La toate cele enumerate se adaugă un război la graniță care a alungat din Ucraina milioane de persoane care au acum nevoie de ajutor. Sancțiunile luate împotriva Rusiei vor avea efecte și asupra economiei europene. Accelerarea tranziției verzi este acum o prioritate, pentru a reduce cât mai urgent dependența de gazul rusesc.

PRIORITĂȚILE MELE SUNT:


Ajutorul fi nanciar, militar, umanitar pentru Ucraina, gestionarea refugiaților în statele membre, dar și în statele vecine care se confruntă cu această criză, cum ar fi Republica Moldova.

Implementarea rapidă a PNRR și a fondurilor structurale pentru a relansa economia, a ajuta IMM-urile și a diminua dependența energetică.

Bani pentru sănătate. Pandemia poate a plecat, însă avem nevoie de spitale, de tratamente. Avem nevoie să învingem cancerul, să găsim noi antibiotice și să scăpăm de infecțiile nosocomiale, de aceea un buget mare pentru EU4Health este necesar.

Bani și personal sufi cient pentru activitatea Parchetului European. Orice euro în plus la bugetul acestui organism ne crește șansa de a recupera banii europeni pierduți până acum în fraudă și corupție.

Accelerarea tranzițiilor verzi și digitale, diminuarea dependenței de gaz rusesc, salvarea mediului și crearea unor noi locuri de muncă.

Pe lângă toate acestea, Uniunea Europeană are nevoie de bani pentru programele care țin de securitate și apărare, agențiile specializate, dar mai ales creșterea mobilității militare.

ALTE RAPOARTE:


RAPORT AL PARLAMENTULUI PENTRU REGULAMENTUL FINANCIAR AL UE


În calitate de raportor al Grupului Renew pentru raportul privind viitoarea modifi care a Regulamentului fi nanciar al UE, am propus câteva modifi cări pentru a ajuta cetățenii și IMM-urile să aibă un acces mai bun la fondurile UE. 80 de miliarde de euro pot fi accesați în următorii 7 ani în România. Însă cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii ne spun: “dar noi nu vedem acești bani, aplicarea pentru fonduri europene este difi cilă și complicată!”

De ce ne dorim să schimbăm regulile? Pentru ca IMM-urile, cetățenii, toți cei care au idei de proiecte să nu se teamă, ci să vină cu îndrăzneală și să obțină fi nanțare cu bani europeni, fără să îi coste prea mult, fără ca procedurile să pară prea complicate.

Iată propunerile mele care au fost votate cu majoritate în Parlamentul European:

simplifi carea procedurii pentru benefi ciarii fondurilor UE și prin urmare, accesibilitatea îmbunătățită pentru IMM-uri

o trimitere puternică la Regulamentul privind Condiționalitatea Statului de Drept

proceduri mai rapide în perioade de criză

raportarea Comisiei cu privire la rolul noilor resurse proprii în rambursarea datoriilor NGEU

digitalizarea procedurilor

o definiție europeană cuprinzătoare a confl ictului de interese

să includă metodologii de urmărire a cheltuielilor UE pentru schimbările climatice și pentru biodiversitate

un rol sporit al Parlamentului European în luarea deciziilor/verifi carea fondurilor fi duciare ale UE și îmbunătățirea vizibilității UE.

Regulamentul fi nanciar al UE vorbește despre principiile UE, despre cum cheltuiește bugetul UE și despre procedurile de aprobare, control, implementare, audit și control al banilor UE.

RAPORT AL COMISIEI PENTRU BUGETE PENTRU CREAREA PRIMEI AGENȚII EUROPENE ÎMPOTRIVA SPĂLĂRII BANILOR


Spălarea banilor și fi nanțarea terorismului reprezintă o amenințare gravă la adresa integrității economiei și a sistemului fi nanciar al UE și la securitatea cetățenilor săi.

Europol a estimat că aproximativ 1% din produsul intern brut anual al UE este „detectat ca fi ind implicat în activități fi nanciare suspecte”, adică din bugetul anual al UE, 170 de miliarde de euro sunt bani care provin din infracțiuni foarte grave și circulă în economie.

De ce avem nevoie de Autoritatea anti-spălare a banilor (Anti-Money Laundering Authority - AMLA)? Toate cazurile majore recente de spălare a banilor raportate în UE au avut o dimensiune transfrontalieră. Detectarea acestor mișcări fi nanciare este totuși lăsată la latitudinea UIF-urilor naționale și a cooperării dintre acestea.

Ce modifi cări am propus:

Buget și personal sufi cient pentru ca AMLA să fi e efi cientă.

Obligație pentru statele membre să se asigure că autoritățile naționale au resurse sufi ciente și echipamente necesare pentru a combate spălarea de bani.

Localizarea viitoarei Agenții în Europa să fi e stabilită în țările în care nu există agenții europene.

Mecanisme care să evite confl ictul de interese pentru directorii Agenției și luarea în considerare a recomandărilor Ombudsmanului.

Posibilitatea pentru Agenția Europeană de a face vizite pe teren pentru a verifi ca respectarea legislației europene de către autoritățile naționale pentru lupta împotriva spălării banilor.

Vedem în fi ecare an, din ce în ce mai intens și mai sever, fenomene naturale extreme, străine până acum țării noastre. Canicula, disconfortul termic accentuat, ploile cu gheață ne afectează deja și ne vor afecta și mai mult modul în care suntem obișnuiți să socializăm.

Viitorul cetățean trebuie să fi e stimulat să participe la dialogul despre mediu și capabil să își formeze un punct de vedere obiectiv asupra realității înconjurătoare.

În cel de-al treilea an de mandat, mi-am propus să contribui cât mai mult la a diminua efectele adverse ale schimbărilor climatice și a face cât mai suportabil impactul acestora asupra vieților noastre și mai ales ale copiilor noștri.

Da, sunt părinte și vreau un viitor sigur pentru copilul meu, iar pentru ca acest lucru să devină o realitate, fără vulnerabilități, este nevoie să luăm ACUM măsurile necesare ÎMPREUNĂ.

În luna iulie, Comisia a anunțat proiectul mamut „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55) ce conține 12 propuneri legislative menite să stabilească o cale clară către realizarea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor de carbon în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030 și de atingere a neutralității climatice până în 2050. Sunt raportor din partea grupului Renew pentru 2 dintre dosarele ce aparțin acestui pachet: CBAM (Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon) și EED (Directiva privind efi ciența energetică).

Iată ce am reușit să obțin pentru voi:

Am reușit să cresc obiectivul UE de economisire a energiei și să consolidez articolele privind efi ciența energetică cu cerințe mult mai clare de implementare și raportare.


Directiva privind efi ciența energetică face parte din mega pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55) și este un factor esențial în asigurarea progresului UE către neutralitatea climatică până în 2050, vizând reducerea consumului general de energie, reducerea emisiilor și combaterea sărăciei energetice.

Noua realitate geopolitică și de pe piața energiei ne obligă să accelerăm drastic tranziția către o energie curată, să mărim independența energetică a Europei față de furnizorii problematici și față de combustibilii fosili volatili, iar investițiile în efi ciența energetică vor fi cheie. Tranziția nu va fi ușoară, însă ca raportor din umbră din partea grupului Renew, am luptat ca opinia pentru directivă să nu abandoneze consumatorii vulnerabili, iar obiectivele energetice să fi e cu adevărat realizabile.

Punctele cheie care au fost adoptate în această opinie sunt:.

creșterea obiectivului general al UE de economisire a energiei la minim 45%

creșterea obligației anuale de economisire a energiei de la 1,5% la 2%

stabilirea de contribuții naționale obligatorii pentru fi ecare stat membru în loc de contribuții orientative

setarea unui obiectiv pentru clădirile private care furnizează un serviciu social să îndeplinească o cerință anuală de rată de renovare de 3%

Opinia Comisiei de Mediu privind Strategia Europeană a Pădurilor: Negociez pentru mai mult suport pentru protejarea pădurilor Europene!


Europa și România au nevoie de păduri sănătoase. Depindem de ele pentru a supraviețui, de la aerul pe care îl respirăm până la lemnul pe care îl folosim. Ele asigură habitatele necesare oamenilor și animalelor, protejează bazinele hidrografi ce, previn eroziunea solului și diminuează schimbările climatice. Cu toate acestea, în ciuda importanței lor, ele sunt încă în pericol.

Prin amendamente, precum și în cadrul negocierilor lupt pentru:

Protejarea strictă a pădurilor rămase primare și seculare ale UE.

Recunoașterea competenței Uniunii în privința protejării mediului și, implicit, a pădurilor în cadrul Strategiei pentru păduri.

Extinderea competențelor Parchetului European la infracțiuni de mediu.

Monitorizarea atentă a aplicării legislației UE existente și urmărirea cazurilor de exploatare ilegală a pădurilor.

CBAM - Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon: Negociez pentru atenuarea schimbărilor climatice!


Acest mecanism este o măsură climatică care ar trebui să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând în același timp compatibilitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Ca raportor al grupului Renew am depus amendamente și negociez pentru următoarele elemente cheie:

Implementarea până în anul 2030 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual pentru a permite industriilor să își adapteze investițiile.

Transparență și predictibilitate pentru producători.

Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime.

Am depus și susținut o serie de amendamente la propunerile legislative care presupun:


Întărirea criteriilor de sustenabilitate pentru energia din surse regenerabile, mai ales pentru biomasa lemnoasă din păduri și pentru hidrocentrale, astfel încât aceste proiecte să aibă un impact cât mai mic pentru ecosistemele cu multă biodiversitate și zonele protejate (Directiva privind Promovarea Utilizării Energiei din Surse Regenerabile).

În cadrul Regulamentului pentru Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultură am susținut ca revizuirea normelor UE pentru utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF) să țină cont și de protecția biodiversității, precum și de stocarea carbonului în sol.

Am depus amendamente la propunerea de revizuire a Directivei UE de Comercializare a Certifi catelor de Emisii (EU ETS) pentru creșterea alocării către Fondul de Modernizare care susține modernizarea și efi cientizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea efi cienței energetice și tranziția spre neutralitate climatică în 10 State Membre UE cu venituri reduse (Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia).

În cadrul revizuirii Regulamentului (UE) 2019/631 în ceea ce privește consolidarea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi, am susținut amendamente care cer măsuri complementare care să vizeze cei mai afectați actori din lanțul valoric al automobile din UE, concentrându-se pe furnizorii mici și mijlocii.

Pentru a însoți punerea în aplicare a obiectivelor actualizate de reducere a emisiilor de CO2, am susținut crearea un fond de tranziție dedicat sectorului auto pentru a ajuta la atenuarea efectelor negative asupra ocupării forței de muncă și a economiilor locale.

Am atins o nouă bornă în ceea ce privește exploatarea și aprovizionarea durabilă a statelor UE cu materii prime critice.


Amendamentele pe care le-am depus în mandatul precedent au trecut cu majoritate de voturi în Comisia de mediu. Am cerut ca exploatarea, extracția, prelucrarea, dar și reciclarea materiilor prime critice să fi e realizate într-un mod responsabil și nepoluant, care să asigure autonomia Europei în ceea ce privește producția tehnologiilor inteligente ce vor asigura mobilitatea viitorului.

Am militat pentru regenerarea orașelor României în orașe verzi, cu aer curat și am prezentat toate avantajele pe care un astfel de oraș le deține, atât pentru locuitorii lui cât și pentru comunitatea internațională.


Am fost un liant între Parlamentul European și orașele din România, prezentând adesea oportunitățile și mecanismele de fi nanțare de care orașele gri, cenușii pot benefi cia pentru a-și asigura tranziția ecologică. O Europă mai verde și mai digitală este o Europă mai rezilientă și mai bine pregătită pentru provocările ce urmează, iar zonele urbane poartă un rol decisiv în această ecuație.

Am fost în dialog continuu cu tinerii din România preocupați de mediu. Am ascultat prioritățile lor cu privire la încălzirea globală și le-am adus direct în plenul Parlamentului European, în contextul organizării Conferinței COP26. Mai mult, ca membru în noul grup de lucru Renew4Youth, am ocazia să rămân într-un dialog deschis pe această temă și să duc mai departe ideile tinerilor până la punctul de concretizare. Educația de mediu rămâne o prioritate pentru mine și pentru colegii din Renew.


Am evitat amânarea unui act delegat privind criteriile de desemnare a antimicrobienelor care urmează să fi e rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la om, astfel încât lista acestor antibiotice urmează sa fi e adoptată în următoarele luni de către Comisie, contribuind în cele din urmă la o luptă mai efi cientă împotriva rezistenței antimicrobiene.


Încă de la preluarea mandatului în urmă cu 3 ani, portofoliul sănătății a fost un principal pilon al agendei mele politice. Am făcut acest lucru nu pentru că aș avea o pasiune ascunsă pentru medicină, ci din pură necesitate, în special a pacienților români care au nevoie de o voce în Europa.

“A rising star” in Health Policy (Infl uence Index).

În clasamentul făcut de Vote Watch Europe împreună cu BCW Brussels, organizații independente care monitorizează activitatea anuală a eurodeputaților, am fost clasat pe locul 7 ca activitate și infl uență la nivelul întregului Parlament European în domeniul sănătății și pe primul loc la nivelul întregii delegații a României (toate partidele), datorită activității din dosare cheie precum Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară (HERA) și Planul European de Luptă Împotriva Cancerului.

PLANUL EUROPEAN DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CANCERULUI.


Am fost coordonatorul grupului politic parlamentar Renew Europe din Comisia Specială de Luptă Împotriva Cancerului (BECA) cu un mandat de 1 an. Grupul Renew, pe care l-am coordonat, a avut și responsabilitatea redactării recomandărilor Parlamentului European cu privire la o Strategie EU comprehensivă și coordonată pentru a lupta împotriva cancerului prin raportorul general, colega mea de la Renew Europe, eurodeputata Veronique Trillet-Lenoir.

Punctele centrale pentru care am militat și pe care am reușit să le includ în această Strategie UE de luptă împotriva cancerului au fost, printre altele:

crearea unui mecanism de achiziții comune la nivelul Uniunii pentru medicamente oncologice orfane.

includerea cancerelor rare într-o rubrică dedicată cu particularități caracteristice și asigurarea unui model inovator de stimulare a cercetării în acest domeniu.

pachet de stimulare a cercetării și dezvoltării de terapii inovatoare pentru cancerele pediatrice.

acreditarea la nivel european a centrelor de excelență oncologice, pentru a asigura un standard de tratament.

dreptul supraviețuitorilor oncologici de a fi uitați (în fața diferiților actori comerciali și instituționali)

înlesnirea accesului pacienților oncologici la tratamente de specialitate transfrontaliere și la includerea acestora în studii clinice europene pentru terapii inovatoare.

REVIZUIREA REGULAMENTULUI EUROPEAN PRIVIND CENTRUL DE PREVENIRE ȘI CONTROL A BOLILOR (ECDC)


În plin val pandemic am fost numit raportor pe dosarul de revizuire a regulamentului privind funcționarea și fi nanțarea ECDC, dosar în care am reușit să obțin modifi cări structurale substanțiale privind modul prin care Centrul de Prevenire și Control al Bolilor acționează la nivel european. Pentru a preveni răspândirea intercomunitară a bolilor transmisibile și sprijinirea activităților similare din statele membre, am introdus:

implementarea unui mecanism de inspecție în teren pentru a culege date epidemiologice și pentru sprijinirea consolidării sistemelor sanitare din statele membre.

implementarea unei rețele europene de laboratoare pentru studii epidemiologice.

am propus modernizarea mecanismului de alertă și răspuns epidemiologic la nivel european EWRS (Early Warning and Response System) astfel încât să corespundă nevoilor erei digitale.

În plus, în calitate de raportor de opinie din cadrul Comisiei de Buget am asigurat fonduri suplimentare pentru ca Centrul să își poată efectua misiunea de acum extinsă cu succes.

REVIZUIREA REGULAMENTULUI EUROPEAN PRIVIND CENTRUL DE PREVENIRE ȘI CONTROL A BOLILOR (ECDC)


În plin val pandemic am fost numit raportor pe dosarul de revizuire a regulamentului privind funcționarea și fi nanțarea ECDC, dosar în care am reușit să obțin modifi cări structurale substanțiale privind modul prin care Centrul de Prevenire și Control al Bolilor acționează la nivel european. Pentru a preveni răspândirea intercomunitară a bolilor transmisibile și sprijinirea activităților similare din statele membre, am introdus:

implementarea unui mecanism de inspecție în teren pentru a culege date epidemiologice și pentru sprijinirea consolidării sistemelor sanitare din statele membre.

implementarea unei rețele europene de laboratoare pentru studii epidemiologice.

am propus modernizarea mecanismului de alertă și răspuns epidemiologic la nivel european EWRS (Early Warning and Response System) astfel încât să corespundă nevoilor erei digitale.

În plus, în calitate de raportor de opinie din cadrul Comisiei de Buget am asigurat fonduri suplimentare pentru ca Centrul să își poată efectua misiunea de acum extinsă cu succes.

STRATEGIA FARMACEUTICĂ EUROPEANĂ


Deși nu am avut rol de raportor în cadrul acestui dosar, am avut o colaborare strânsă cu colega mea eurodeputata daneză Linea Søgaard, pentru a obține următoarele modifi cări legislative:

extinderea mecanismului european de achiziții comune la nivelul medicamentelor inovatoare orfane.

regândirea modelelor fi nanciare de rambursare a medicamentelor pentru a stimula dezvoltarea și cercetarea precum și pentru a asigura o reducere a costurilor tratamentelor.

am cerut Comisiei să întărească mecanismul de evaluare a riscului asupra mediului pe care compușii farmaceutici îl au și a efectelor pe care acești compuși îl pot avea asupra creșterii rezistenței antimicrobiene.

Am asigurat faptul că instrumentele şi mecanismele europene precum UCPM şi EWRS sunt utilizate pentru a ajuta România să-şi asigure stocurile necesare de tratamente, echipamente şi resurse medicale reușind în urma adresării Comisiei Europene să fi e deblocate și urgentate livrări de anticorpi monoclonali, anticoagulante și antivirale pentru spitalele din România.

Am interpelat Comisia în repetate rânduri pentru a verifi ca stadiul achiziției şi distribuției medicamentelor antivirale pentru spitale şi vaccinurilor anti-covid19.

Odată cu alegerea în funcție a Președintelui american Joe Biden, Europa și SUA au arătat că pot fi din nou cuplul motor al politicii mondiale.

Începutul verii anului 2021 a fost marcat de o vizită de lucru la Washington, D.C.

În calitate de Vicepreședinte al Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Statele Unite ale Americii, am avut o serie de întâlniri la nivel înalt la Departamentul de Stat, la Congres, la Consiliul Național de Securitate și la Senat.

Iată ce am reușit să obțin pentru voi:

Am militat pentru includerea României în programul Visa Waiver. Am discutat, la Departamentul de Stat, despre subiectul eliminării vizelor de SUA pentru cetățenii români. Există un interes american de a avansa. Există grupuri comune la nivelul MAE și cel al Departamentului de Stat care lucrează la reducerea ratei de refuz a României, de la 9%, cât este acum, la acel 3% necesar, prevăzut în legislația americană.

Am cerut ajutor american pentru Republica Moldova în lupta cu pandemia de COVID-19, sprijin pe care l-am primit. Sprijinul american pentru Republica Moldova a venit în completarea celui european, cu peste 500.000 de vaccinuri livrate vara trecută, pentru frații noștri moldoveni.

Am primit garanții din partea Congresului American cu privire la ajutorul SUA în lupta europenilor împotriva crizei climatice. În cadrul vizitei de lucru, am condus sesiunea comună între Parlamentul European și Congresul SUA privind schimbările climatice. Vă spun doar atât: America is back, iar lupta împotriva crizei climatice e lupta noastră comună. Am cerut ca SUA să lucreze împreună cu UE în dezvoltarea de energii regenerabile, dar și în taxarea carbonului la graniță.

La scurt timp de la retragerea trupelor americane din Afganistan din vara trecută, talibanii au preluat puterea asupra țării. Mii de persoane, inclusiv numeroase femei și copii, au fost lăsate în urmă, în calea furiei talibane. Implicarea UE și a României era vitală.


Iată ce demersuri am inițiat:

Am cerut ca toți europenii să revină acasă în siguranță, dar și toți cetățenii afgani care i-au ajutat în misiunea lor.

regândirea modelelor fi nanciare de rambursare a medicamentelor pentru a stimula dezvoltarea și cercetarea precum și pentru a asigura o reducere a costurilor tratamentelor.

Am cerut, de asemenea, sporirea ajutorului umanitar, în special pentru statele învecinate cu Afganistanul, unde valurile de refugiați și-au căutat adăpost.

Ca membru supleant al Comisiei pentru Afaceri Externe, m-am ocupat de dosarul privind crima organizată din Balcanii de Vest. Întrucât corupția și criminalitatea organizată rămân o preocupare serioasă în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, ele pot avea consecințe negative asupra integrității UE. Iată demersurile mele, în calitate de raportor din umbră pe dosar:


Am cerut o cooperare strânsă cu UE în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate și implicarea cât mai activă a agențiilor europene precum EUROPOL, INTERPOL sau FRONTEX.

Am cerut consolidarea capacităților statelor din Balcanii de Vest.

Iarna trecută, situația transportatorilor români și a șoferilor de camioane era îngreunată de timpul lung petrecut în vămile dinspre vestul Europei. În calitate de eurodeputat preocupat de protejarea drepturilor muncitorilor români în UE, am inițiat demersuri pe lângă MAE:


Am cerut MAE să implementeze de urgență măsuri și soluții pentru a îmbunătăți condițiile transportatorilor, care sunt lucrători cheie ai Uniunii Europene.

Am solicitat suplimentarea personalului de control fi scal și al documentelor mărfurilor, precum și suplimentarea rampelor pentru cântar la punctele Nădlac, Borș și Vărșand.

Încă de la începutul anului, cel puțin 7 jurnaliști mexicani au fost uciși. Aceștia investigau, cu precădere, corupția de la nivel înalt și “munca” organizațiilor criminale. Am fost inițiatorul unei rezoluții de urgență pe subiect. Am solicitat autorităților mexicane să investigheze crimele, în mod independent și prompt, precum și să întărească mecanismele de protecție a jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului.


La începutul lunii aprilie, am călătorit, împreună cu o delegație formată din parlamentari și eurodeputați, în Israel și în Cisiordania. Am văzut greutățile pe care le întâmpină palestinienii din teritoriile ocupate, așa că am inițiat un demers către liderii europeni.


Am solicitat liderilor europeni urgentarea demersurilor pentru deblocarea fondurilor pentru Autoritatea Palestiniană. Palestinienii din teritoriile ocupate depind de fondurile UE, care sunt, în prezent, blocate. Peste 80.000 de familii se confruntă cu sărăcia, iar spitalele din Ierusalimul de Est sunt în incapacitatea de a oferi tratament pacienților care se confruntă cu boli grave, precum cancerul.

SĂNĂTATEA MINTALĂ A TINERILOR


Proiectul-pilot își propune să creeze o schemă de vouchere care să acopere sesiuni gratuite de servicii de sănătate mintală pentru cei care nu își permit, dar în special pentru tineri, pentru că aceștia au fost mai grav afectați în timpul pandemiei.

Raportul ”Health at a Glance: Europe 2018” spune că problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, tulburările de anxietate și tulburările legate de consumul de alcool și droguri, afectează mai mult de una din șase persoane din Uniunea Europeană într-un an. Pe lângă impactul asupra vieții oamenilor, raportul estimează costurile totale ale bolilor mintale la peste 600 de miliarde de euro, mai mult de 4% din PIB, în cele 28 de țări ale UE.

SENIORI PENTRU EUROPA


Proiectul-pilot propus urmărește crearea unei platforme a Corpului European de Solidaritate pentru seniori: Seniori pentru Europa.

Această platformă ar ajuta să facă oportunități de voluntariat accesibile persoanelor în vârstă, conectând ONG-urile și asociațiile cu potențiali voluntari seniori din toată Europa. În plus, fi nanțarea UE ar putea fi oferită sub formă de granturi organizațiilor prin apel pentru propuneri și voluntarilor pentru a acoperi cheltuielile de călătorie.

Datele arată că aproximativ o cincime dintre persoanele de 65-74 de ani participă la voluntariat formal, în timp ce persoanele cu vârsta peste 75 de ani rămân, de asemenea, implicate atunci când sănătatea le permite. În timpul pandemiei de COVID-19, pensionarii au ajutat comunitatea întorcându-se ca personal medical, de asistență medicală sau oferind servicii voluntare pentru a-i ajuta pe alții în viața lor de zi cu zi.

VOUCHERE ÎN UE PENTRU A ÎNCURAJA DEZVOLTAREA DE NOI MEDICAMENTE PENTRU BACTERIILE REZISTENTE LA ANTIBIOTICE


Dezvoltarea unui medicament sau a unui vaccin pentru o nevoie nesatisfăcută de sănătate publică este de obicei neprofi tabilă, mai ales pentru bolile care afectează în principal persoanele care trăiesc în țări cu venituri mai mici (boli infecțioase neglijate), pentru boli care afectează puțini oameni (boli orfane) sau pentru tehnologii complexe care oferă un randament scăzut al investiției (antibiotice).

DEZVOLTAREA UNUI CADRU SECURIZAT PENTRU A FURNIZA ÎN MOD AUTOMAT SERVICII DE URGENȚĂ CU INFORMAȚIILE MEDICALE ALE UTILIZATORILOR FINALI CONSIMȚITORI


Proiectul-pilot ar trebui să urmărească dezvoltarea unui cadru securizat pentru a furniza în mod automat servicii de urgență și informații medicale importante ale utilizatorilor fi nali într-un mod care să respecte legislațiile relevante și funcționarea serviciilor de urgență în UE.

Atunci când primesc o comunicare de urgență, punctele de răspuns pentru siguranță publică (PSAP) au doar câteva secunde pentru a determina natura și locația situației de urgență și pentru a evalua starea medicală a persoanei. Dacă datele de localizare sunt deja transmise automat către serviciile de urgență, evaluarea stării persoanei se bazează exclusiv pe comunicare. Cu toate acestea, persoanele care contactează „112” se afl ă uneori într-o situație care limitează schimbul de informații verbale (de exemplu: difi cultăți de respirație și vorbire, șoc emoțional, dezorientare etc.).

Interpelări


Interpelările parlamentare reprezintă întrebări adresate altor instituții sau agenții ale Uniunii Europene. Ele constituie o formă directă de verificare a activității celorlalte instituții ale UE.

 

În al treilea an de mandat, m-am adresat Comisiei Europene în mai multe rânduri, solicitând intervenții sau verificarea modului în care se respectă legislația europeană, cu privire la:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vă mulțumesc!

Image