Cea mai importantă problemă acum este cea a vizelor. Îmi doresc să lucrăm mai mult pe chestiunea ridicării vizelor americane pentru cetățenii români fiindcă între aliați, vizele rămân un inconvenient politic greu de înțeles. De aceea, am participat la întâlniri și discuții cu delegați ai S.U.A și cu Ambasadorul Statelor Unite pe lângă UE Gordon Sondland, unde am abordat acest subiect, printre altele precum Iran, NATO, comerț, tehnologie și recunoașterea standardelor pentru produse și servicii ale fiecăruia.
Sunt convins că putem și noi face ceva pentru scăderea acelei rate de refuz de 10%. Așadar, am propus ca prin MAE, să deschidem un birou de consiliere pentru românii care aplică, cu scopul de a reduce din confuziile administrative și din multiplele candidaturi repetate care afectează acest indicator.
În calitate de vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite din Parlamentul European, am înaintat către Camera Rerprezentanților din SUA o scrisoare prin care solicit demersuri pe lângă administrația de la Casa Albă, astfel încât aceasta să își reconsidere decizia de a suspenda acordarea unor categorii de vize până la finalul anului.
Este vorba despre vizele H-1B (persoane calificate în special în industria tehnologiei), H-2B (muncitori sezonieri, excepție cei din domeniul medical, agricultură și industria alimentară), H4 (soții sau soțiile deținătorilor de vize H-2B), L (transferuri ale corporațiilor), J (interni, profesori, studenți, Work and Travel). Am atras atenția asupra impactului negativ pe care o astfel de acțiune l-ar putea avea asupra cetățenilor UE în plan academic, profesional și personal, ca și asupra relațiilor transatlantice în ansamblu.